„SEPTEMBRIE ALBASTRU”

SEPTEMBRIE ALBASTRU 💙🍂 O toamnă nu înseamnă doar sfârșitul verii. Uneori, Septembrie este începutul unui drum nou. „SEPTEMBRIE ALBASTRU” – este o baladă cu parfum de speranță, schimbare, curaj și dorința de a privi înainte cu inima deschisă. Despre roadele toamnei, dar mai ales despre ceea ce putem culege în noi: un vis, un curaj, o schimbare, o nouă șansă. Un cântec pentru acele zile în care ridici privirea spre cer și îți spui: „Mai este timp. Și timpul e destul.” 💙 Să fie Septembrie bogat. 🍂 Nu doar în roade. ✨ Ci și în noi. Dacă piesa ți-a ajuns la suflet, lasă un 💙 în comentarii și spune-mi: Ce ai vrea să schimbi în bine în Septembrie? #SeptembrieAlbastru #Albastru #Toamna #Septembrie #Speranta #Schimbare #Motivatie #SunoAI --------------- Septembrie... Poate că uneori, trebuie doar să ridici privirea Ca să vezi că lumea încă mai poate fi albastră. --------------- Se-aprinde-n zori lumina peste oameni, Iar drumul prinde rouă sub picioare, Se coc în liniște atâtea bucurii, Și parcă fiecare zi renaște-n soare. --------------- Și în grădini, roadele se așază rând pe rând, Iar pomii își apleacă ramurile înspre noi, Simțind că după-atâta mers prin vânt, Începe un anotimp cu pași mai buni vioi. --------------- Și dacă ieri a fost un drum mai greu, Nu-l mai chem înapoi, nu-l mai ascult, Privesc în sus și spun sufletului meu: „Mai este timp. Și timpul e destul.” --------------- ALBASTRU, cât vezi cu ochii, peste noi, ALBASTRU, ca un început curat, Septembrie aduce iar în noi Tot ce credeam că s-a îndepărtat. --------------- ALBASTRU, e un cer perfect și nesfârșit, ALBASTRU, peste case și câmpii, Eu cred că tot ce încă n-am trăit Așteaptă undeva și va fi într-o zi. --------------- Vor fi și mere coapte lângă drum, Și struguri grei sub frunzele bătrâne, Dar mai bogat decât orice rod de-acum Va fi ce vom clădi de azi pe mâine. --------------- O vorbă bună, un curaj târziu, O ușă nouă care se deschide, Un „DA” spus vieții când ești încă viu, Și-un vis pe care nimeni nu-l ucide. --------------- Nu vreau să știu ce-a fost pierdut cândva, Nici câte toamne-au trecut fără răspuns, Cât timp mai am lumină-n palma mea, Mai am un drum, mai am un cer de-ajuns. --------------- ALBASTRU, cât vezi cu ochii, peste noi, ALBASTRU, ca un început curat, Septembrie aduce iar în noi Tot ce credeam că s-a îndepărtat. --------------- ALBASTRU, e un cer perfect și nesfârșit, ALBASTRU, peste case și câmpii, Eu cred că tot ce încă n-am trăit Așteaptă undeva și va fi într-o zi. --------------- Și poate, bogăția unei toamne Nu stă doar în ceea ce culegem. Ci și în ceea ce, de acum, Avem curajul să schimbăm în noi. --------------- Poate eu schimb o teamă cu-un curaj, Poate un „nu” cu-un „hai să încercăm”, Poate deschid al inimii mic prag, Și las lumina-n casă să intre liber, calm. --------------- Nu cer un an fără să aibă nor, Nu cer o viață fără răni și ploi, Cer doar să pot privi în viitor Și să mai cred în mine și în noi. --------------- Și dacă vine ploaia, eu... o voi lăsa, Să spele tot ce nu-mi mai trebuie pe cale, Că după fiecare ploaie grea Există-un cer mai clar și-l poți vedea. --------------- ALBASTRU, cât vezi cu ochii, peste noi, ALBASTRU, ca un început curat, Septembrie aduce iar în noi Tot ce credeam că s-a îndepărtat. --------------- ALBASTRU, e un cer perfect și nesfârșit, ALBASTRU, peste case și câmpii, Eu cred că tot ce încă n-am trăit Așteaptă undeva și va fi într-o zi. --------------- ALBASTRU, și dacă mâine va veni, Îl voi primi cu inima deschisă, Septembrie, adu-ne bucurii, Și fă din fiecare teamă o promisiune scrisă. --------------- ALBASTRU, cât cerul poate fi de clar, ALBASTRU, peste tot ce vom iubi, Să fie toamna noastră un hotar Între ce-a fost și ce vom deveni. --------------- Septembrie! Să fii bogat! Nu doar în roade. Ci și în noi. ---------------