Ștefan Iordache a cerut să nu se afle de boala lui. Presa a aflat în aceeași ZI

Viena, 14 septembrie 2008, ora nouă dimineața. Într-o clinică al cărei nume nu l-a publicat nimeni, Ștefan Iordache îi spune prietenului său din liceu: „Cucule, mă duc. Adu-mi o lumânare! Să vezi de Michaela!”. Cu două zile înainte plecase din Spitalul Elias. Nu voia să plece din țară: „Am încredere în medicii noștri”. A fost Hamlet în subsolul Nottarei, Richard al III-lea cu ambulanța la ușa Teatrului Mic, Mitică din filmul lui Pintilie ținut în sertar până la Revoluție, Victor Petrini din „Cel mai iubit dintre pământeni”. Copilul de croitor din Rahova, intrat ultimul pe listă la Institutul de Teatru, a ajuns actorul despre care Radu Beligan spunea că a fost mai bun decât el. În martie 2008 a aflat că are leucemie. A jucat premiera din aprilie în timpul tratamentului, fără să spună publicului. După moartea lui, Michaela a mai trăit un an și jumătate, fără o zi. Iar în 2011, testamentul ei a ajuns în instanță. Am pus cap la cap mărturiile celor care au fost lângă el până la capăt: de ce a plecat la Viena, ce s-a întâmplat cu moștenirea și ce e doar zvon. Voi în ce rol nu-l veți uita niciodată pe Ștefan Iordache? #StefanIordache #ActoriRomani #TeatrulRomanesc