Ultima zi | Magda Isanos | Citim poezie

Îți place poezia? Ai aterizat exact unde trebuie! Aici citim împreună versuri din poeți români. Abonează-te și tu!    / @poema-xg7io   E bucurie, e terapie. **///** Ultima zi Când voi muri, ştiu că va fi o zi frumoasă, voi culege-n palme soare şi voi simţi întâia sărbătoare, gândind că mâine n-am a mă trezi. Copacii, doar de dânşii de-o să-mi pară rău, când îi voi vedea cu ceru-n braţă vestind la geam ciudata dimineaţă în care toate trebuie să moară. Mă va cuprinde-o dragoste nătângă de mine, lacrimi tulburi de pământ în colţul gurii mele-or să se strângă şi voi zâmbi, mirată că mai sînt. Dar pe neaşteptate o să crească o noapte pe deasupra frunţii mele, şi deopotrivă, zâmbete şi stele, departe, mai departe-or să pălească. Prin somn, ca printr-un zid voi auzi cum se loveşte-un ram de cercevea, cum plânge lângă mine cineva încet, de parcă m-aş putea trezi. Şi dintr-o dată totul sub pleoape căzând adânc spre liniştea de-apoi, ca-ntotdeauna, eu voi fi aproape, şi totuşi prea departe, lângă voi. Poezie din volumul Magda Isanos, Pomii cei tineri (ediţie, notă asupra ediţiei şi postfaţă de Elisabeta Isanos, TipoMoldova, 2014) (Magda Isanos, n. 17 aprilie 1916, Iași – d. 17 noiembrie 1944, București) #magdaisanos #poezieromaneasca #poezieaudio #poezie #isanos #rostiri #poeziesifrumos #recitatie #poezierostita #ultimazi #viața #elisabetaisanos