Marea Neagră, cel mai periculos loc de pe glob pentru marinari. Explicații de la Maria Smarandache

Zona de vest a Mării Negre a devenit unul dintre punctele de pe glob cele mai periculoase pentru marinari. În ultimele două săptămâni, din cauza războiului din Ucraina, aici au murit mai mulţi marinari decât în orice altă parte a mapamondului. Vorbim de 2 morţi, alti zece marinari care, deşi nu au fost găsiţi au fost declaraţi morţi şi alţi 19 dispăruţi. Potrivit datelor oficiale, din 6 octombrie până pe 15 octombrie, șapte nave comerciale au fost lovite de drone în Marea Neagră în apropierea României sau Bulgariei. Pe 13 octombrie două nave comerciale au fost avariate de drone în largul coastelor bulgare. Una dintre ele s-a scufundat. Cu o săptămână înainte, alte două nave fuseseră atacate în apropierea ţărmului Bulgariei. Pe 15 octombrie, alte două petroliere au luat foc in apropiere portului românesc Sulina. Şapte marinari de pe unul dintre vapoare au fost daţi dispăruți. Aceste atacuri arată o situaţie clară: presiunea asupra navigației comerciale din vestul Mării Negre crește. Iar problema nu mai privește exclusiv Ucraina. Privește România, Bulgaria dar şi Turcia. Trei state membre NATO care au ieșire la Marea Neagră și pentru care securitatea rutelor maritime este esențială. Oficialii celor trei ţări au solicitat sprijin din partea aliaţilor. Bulgaria a anunțat că intenționează să se alăture inițiativei NATO pentru dezvoltarea capacităților anti-dronă. Secretarul general al Alianţei, Mark Rutte a anunțat întărirea capabilităților anti-dronă pe flancul estic, iar NATO analizează redistribuirea unor sisteme existente în regiunea Mării Negre. Aici apare o întrebare: cât de repede poate NATO să transforme apărarea antidronă într-un scut eficient pentru regiune? Există deja un proiect de anvergura al alianţei, Drone Edge. Programul prevede investiții de peste 40 de miliarde de dolari în sisteme antidronă, în următorii cinci ani. România a beneficiaza de sprijin din partea aliaţilor. O analiză publicată de Centrul pentru Studii Estice din Polonia arată că, în iunie, un sistem antidronă american MEROPS a fost integrat în rețeaua românească de apărare aeriană. În același timp, Bucureștiul cere desfășurarea temporară a unor sisteme anti-aeriene suplimentare ale aliaților. Iar problema nu este doar militară. Este și economică. Potrivit publicaţiei Politico, aproximativ 95% din exporturile de cereale ale Ucrainei pleacă din porturile de la Marea Neagră. Riscurile pentru navigație împing o parte din transporturi spre Dunăre și spre rutele feroviare. Numai că aceste alternative au capacitate limitată, iar nivelurile scăzute ale Dunării complică suplimentar situaţia. Întrebarea pentru NATO este cât de repede poate transforma cooperarea regională într-un sistem eficient de supraveghere și interceptare. Pentru că, în Marea Neagră, dronele nu mai amenință doar obiective militare. Ele pun în pericol echipaje civile, nave comerciale și rutele de care depinde securitatea economică a întregii regiuni. Mapamond, 18 octombrie 2026, @InfoTVR @mapamond @Mapamond_TVRINFO #tvrinfo #mapamond #russia #rusia #putin #vladimirputin #moscow #moscova #ucraina #ukrainerussiawar #ukrainerussiaconflict #ukraine #russiaukraineconflict #russiaukrainewar #razboiucraina #warinukraine #peace #peaceinukraine #donbass #donetsk #herson #drones #blacksea #bulgaria #ships #danger #economy #vessel #petrolier #pericol #mareaneagra #economie #petrol #petrolprice #razvantiniche #tiniche #mariasmarandache #smarandache #sma