Sub ochii noștri se-mplinește. Poezia

Biserica Albini Marți 16 ianuarie 2024 https://www.youtube.com/live/BWX-j5UU... Sub ochii noștri se-mplinește Sub ochii noștri se-mplinește În mare grabă Apocalipsa, În curând Hristos sosește Ca să-și ia la cer Mireasa. Lumea așteaptă o schimbare Sperând că iarăși va fi bine, Sfinții stau în așteptare... Veghind cu candelele pline. Ne-a dat Domnul vremi de har, Treizeci de ani de libertate, Mulți s-au dus peste hotar Că să-și facă aici palate. Ca Elimelec și cu Naomi Au plecat din casa pâinii, Peste mări, peste oceane, S-au împrăștiat românii. Unii au cules furtună... S-au întors într-un sicriu, Alți-au prins vremuri mai bune Și-au venit cu-averea-n brâu. Am dat scumpa libertate Pentru lucruri trecătoare, Tinerețea, sănătatea Și-acum le privim cu jale. Slujbele, la casa sfåntă Le-am sărit de atâtea ori... Tot am stråns cu multă trudă Bani și lauri și comori. Parcă ne-am născut pe lume Ca să moștenim pămåntul, Viața-i ca un val în spume Care trece-așa, ca gåndul. Însă noi o prețuim Când suntem pe patul morții, Cåt trăim o risipim În plăcerile vieții. Scurta noastră libertate După care am tânjit, A trecut ca peste noapte Și noi, nu ne-am pocăit... Parcă ne-am făcut mai răi Mai zgårciți și mai avari, Domnu-i cunoaște pe ai Săi Sfinții parcă-s tot mai rari. Concurența a fost mare În vremea de libertate, Mese-ntinse, mașini luxoase, Nunțile cât mai pompoase. Mă-ntrebam ades în taină, Cine va opri taifunul Nunților cu-atâta gală? Dar s-a supărat Stăpânul. Am ajuns să ne îmbuibăm Ca în zilele lui Noe, Tot să bem și să mâncăm. Sufletul tånjea în noi Dup" o zi de post, de rugă, Doamne, , ai milă te rugăm Am făcut din Tine slugă. Doar la necaz te căutăm... Egoismul este- n floare, Am uitat ce e frăția Am uitat c" aici se moare Și că-i scumpă veșnicia. Ne-am schimbat și noi ca vremea, Suntem frați doar la-nchinare, Ni sa vestejit iubirea, Crini uscați, fără petale. Nici culoare, nici parfum Nu avem de mult în noi, Vorbe goale, mai mult fum Vede lumea azi în noi. . Ne-nșelăm de ani de zile, Nici ca lumea, nici cu Domnul Dacă ne-am veni în fire... . S-ar înviora poporul. Am fi toți un gànd și un suflet Ca și acei dintâi creștini, N-ar mai fi atâta ură Și sub limbă-atåția spini. Poate da al tău izvor, Apă dulce și amară? Poți fi jumătate nor, Și-altă jumătate soare? Poți sluji la doi stăpâni, Cum te-nșeli de-o viață-n treagă? Cautâ dragostea dintåi Părăsește calea largă. Dacă-n vremi de libertate Ai fost un tăciune stins, Cånd se va deslănțui prigoana Sigur vei cădea învins. Cåt mai ai suflare-n tine Caută pacea și sfințirea, Nu știi cånd Stăpânul vine Sau cånd părăsi-vei glia. Doamne, îndură-te de noi, Mai lasă vremi de libertate, Pân" la marea zi de-apoi Să trăim cum scrie-n Carte.