Cercetător științific dr. Iosif Vasile Ferencz despre „Cetățuia” - Ardeu, com. Balșa, jud.Hunedoara

Dr. Iosif Vasile Ferencz, cercetător științific II în Secția de Arheologie a Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva și responsabil științific al colectivului de cercetare arheologică sistematică a sitului „Cetățuia” de la Ardeu, a fost invitat, în data de 22 octombrie 2024, la emisiunea ÎN LUMINA ADEVĂRULUI a Televiziunii INFO HD Deva. Cetatea dacică de la Ardeu La marginea sudică a satului Ardeu, pe dealul care străjuiește intrarea în sat se găsesc ruinele unei cetăți dacice. A fost mutilată de lucrările pentru exploatarea pietrei de calcar pe parcursul mai multor decenii și a fost siluită în mod repetat de căutătorii de obiecte vechi. Cu toate acestea, prin munca pe care o desfășoară cu migală arheologii, sunt scoase la lumină, an de an, nu doar obiectele, dar și povești uitate demult, odată cu dispariția multor generații. Dealul și împrejurimile au fost locuite pe parcursul mai multor secole și milenii, însă perioada cea mai bună, cea mai prosperă a locului a fost înregistrată în timpul regatului dac. Atunci a fost și momentul în care dealul a fost amenajat pe baza unui plan elaborat până la nivel de detaliu, în așa fel încât să se transforme într-o reședință aristocratică. A fost amenajată o cale de acces până pe culmea dealului, a fost construit un „palat” pentru nobilul tarabostes, partea superioară a dealului a fost încinsă cu zid și în interiorul incintei au fost construite case pentru membrii suitei și un atelier complex. În paralel, sau chiar mai înainte ca dealul să fie amenajat în acest fel, spre sud, la poalele dealului s-a dezvoltat o așezare înfloritoare, unde trăiau membrii obișnuiți ai comunității. Viața acestor oameni, care au trăit cu două milenii în urmă reprezintă unul dintre obiectele de studiu ale specialiștilor Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva. Și tocmai de aceea, alături de oamenii locului, reprezentați de Primăria Comunei Balșa, precum și cu membrii Asociației Terra Dacica Aeterna, în anul 2024 a avut loc prima ediție a FESTIVALUL DAVA FEST - ARDEU unde au fost prezentate fragmente din viața dacilor și a romanilor. * * „Cetăţuia” este unul dintre monumentele mai puţin cunoscute din judeţul Hunedoara. Dealul „Cetăţuie” sau „Cetăţeaua” este situat pe teritoriul administrativ al satului Ardeu, com. Balşa, judeţul Hunedoara, pe partea stângă a drumului judeţean DJ 705: Geoagiu – Balşa – Almaş – Zlatna. Situl arheologic (Cod LMI/cod RAN: HD-I-s-A-03151.01/87870.01) cuprinde această înălţime (altitudine maximă 450 m), la care se adaugă „Dealul Judelui”, platou aflat la poalele „Cetăţuii”, precum şi zonele joase, situate la baza dealului, spre sud, până pe malul Văii Ardeului, în locul numit „Gura Cheilor”. La nord şi pe toată latura de vest, dealul este despărţit de înălţimea numită „Cornet”, prin „Cheile Ardeului” – un culoar strâmt, mărginit de pereţi înalţi. Descoperirea şi debutul cercetărilor pe suprafaţa acestui sit se datorează primului director al muzeului din Deva: Téglás Gábor, care la sfârşitul secolului al XIX-lea, a desfăşurat o activitate arheologică intensă. Cele mai vechi urme de locuire aparţin purtătorilor culturii Bodrogkerestur, însă ulterior, a fost locuit de comunităţile Coţofeni şi mai apoi în epoca bronzului, şi prima epocă a fierului când noi comunităţi umane s-au aşezat la poalele dealului şi pe unele dintre terase. În epoca Regatului Dac pe culmea dealului a fost construită o cetate. Prin cercetările arheologice realizate în perioada 2001-2015 au fost identificate elemente ale fortificaţiei (zid din piatră locală lipită cu lut), urmele mai multor locuinţe, ale unui „turn locuinţă” (palatul nobilului dac) precum ale unui atelier. Debutul fortificaţiei dacice poate fi plasat în prima parte a secolului I î. Chr. iar sfârşitul în timpul războaielor cu romanii, la începutul secolului al doilea. Pe terasele aflate pe versantul sudic au fost sondate locuinţe aparţinând unei aşezări contemporane cu fortificaţia. Sporadic apar şi obiecte datând din perioada provinciei Dacia, iar din secolul al IV-lea numărul pieselor este mai mare, însă pentru acest orizont cronologic nu au fost identificate complexe. Din evul mediu provin o serie de materiale din metal şi ceramică, ce pot fi datate în secolele X-XI, precum şi altele, în secolele XV-XVI. În partea sudică a platoului superior au fost identificate şi urmele unei fortificaţii cu zid din piatră legată cu mortar, ale cărei dimensiuni nu le putem estima în acest stadiu al cercetărilor. Cercetările au avut un caracter de „șantier școală” pe parcursul mai multor campanii. Studenți ai Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia și ai Universității de Vest din Timișoara și-au format deprinderi de bază pentru meseria de arheolog, pe situl de la Ardeu. Popularizarea sitului în diverse media și în mediul online a condus la creșterea numărului vizitatorilor. Amplasarea unor panouri explicative de către Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva a sporit atractivitatea sitului.