GROZĂVIILE BÂSCĂI: 8 secrete pe care NU LE ȘTIAI!
chriscloud93
0:00 / 0:00
GROZĂVIILE BÂSCĂI: 8 secrete pe care NU LE ȘTIAI!
41 просмотр · 19 часов назад
chriscloud93
39 подписчиков
41 просмотр · 19 часов назад
Bâsca nu apare pe hărțile turistice, dar valea ei ține laolaltă lucruri care în mod normal nu stau împreună. Un râu care se naște de două ori, din Bâsca Mare și Bâsca Mică, și poartă un nume pe care niciun lingvist nu l-a putut traduce până azi. Singurul chihlimbar negru din lume, scos din munte la Colți începând cu 1828, cu o pepită de 3,45 kilograme clasată tezaur, care ani la rând a ținut o ușă să nu se trântească în curent. Aproape treizeci de chilii și bisericuțe săpate în gresie la Aluniș și Nucu, iar deasupra unei intrări un pește cioplit în piatră, pe care o parte dintre cercetători îl datează în secolele III–IV. Un inginer care a deschis 39 de mine și puțuri între cele două războaie, și un singur om, Constantin Fijăr, rămas ultimul miner de chihlimbar din comună. Un munte întreg cărat pe apă cu plutele obștii devălmașe și urcat pe un plan înclinat cu un cablu de 28 de milimetri. O viitură de 940 de metri cubi pe secundă în iulie 1975 și un ceas care, treizeci de ani mai târziu, s-a grăbit cu trei ore. Un baraj început prin decret în 1981 și un tunel de 16,6 kilometri, executat în proporție de 90 la sută, prin care nu a trecut niciodată apă. Iar la 70–200 de kilometri sub izvoare lucrează cel mai activ focar seismic din Europa continentală. Opt mistere din Munții Buzăului și ai Vrancei, luate pe rând.
Marcaje de timp:
00:00 — Salut
02:37 — Râul care se naște de două ori și nu are nume
08:14 — Chihlimbarul negru din Colți, singurul de acest fel din lume
13:25 — Treizeci de încăperi săpate în stâncă și un pește cioplit înainte de creștinism
18:22 — Inginerul care a săpat 39 de mine și omul care a rămas ultimul
23:12 — Cum a fost scos un munte întreg pe apă și pe un cablu de 28 de milimetri
28:53 — 940 de metri cubi pe secundă și ceasul care s-a grăbit cu trei ore
33:21 — Tunelul de 16,6 kilometri prin care nu a trecut niciodată apă
38:26 — Ce se mișcă la 90 de kilometri sub izvoarele Bâscăi
Toate poveștile din acest film sunt reale și verificate în surse: lucrarea de hidrologie a Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor despre fenomenele de risc din bazinul Bâsca Roziliei, materiale oficiale ale Consiliului Județean Buzău și ale Muzeului Județean Buzău despre masivul Penteleu, chihlimbarul de Colți și vestigiile rupestre, reportaje și interviuri din presa românească despre exploatarea chihlimbarului și despre ultimul miner rămas în comună, fișe enciclopedice românești despre râurile bazinului, despre bisericile rupestre din Munții Buzăului, despre calea ferată forestieră Covasna–Comandău și despre cutremurele din 1940 și 1977, materiale ale institutului național de cercetare pentru fizica pământului, studii de sociologie despre obștea devălmașă vrânceană, precum și relatări de presă, hotărâri de instanță și documentație tehnică despre barajul Surduc și galeria Surduc–Nehoiașu. Debitele de viitură, debitul solid și comparația dintre 1975 și 2005 provin din lucrarea institutului de hidrologie și sunt reproduse ca atare, fără extrapolări. Lungimea Bâscăi Mari apare cu valori ușor diferite în sursele consultate — 76 de kilometri și un bazin de 440 de kilometri pătrați într-una, 60,5 kilometri și 424 de kilometri pătrați în cealaltă, care măsoară altfel obârșia; în film s-au folosit valorile din prima sursă, iar suprafața bazinului întregului sistem, 776 de kilometri pătrați, vine din a doua. Datarea complexului rupestru este prezentată explicit ca dispută științifică nerezolvată, cu ambele tabere numite, fără a se afirma o variantă drept certă. Etimologiile toponimice sunt date ca ipoteze concurente, așa cum apar în surse, fără a se prezenta vreuna drept dovedită. Hotărârea Tribunalului Cluj din 11 iunie 2025 este prezentată împreună cu reacția ministerului, întrucât părțile o interpretează diferit, iar decizia nu era definitivă la data documentării.
Imaginile din acest film sunt create cu mijloace de inteligență artificială generativă și au caracter ilustrativ. Cadrele redau aproximativ evenimentele și obiectele descrise — dar nu sunt filmări documentare.