,,Melancolii de Toamnă" Versuri și videoclip, Lucia Guriță

Ce arogantă se plimbă Toamna pe poteci Într-o caleașcă mare, ruginie! În buzunare-și ține mâinile ei reci Umplând pădurea de melancolie... Greierii solfegiază la conservator Iar seara dau concerte pe mai multe voci Ei beau otrava Toamnei, crezând că-i adevăr Nu știu că vin zile cernite, triste, reci... Vântul moțăie pe-o creangă de gutui Norii de tuci desfac sacii cu apă Doar patru frunze are cireșul amărui Pe crizanteme melcii se adapă. Iubirile se duc pe aripi de cocor Și sunt din ce în ce mai triste și mai rare Se nasc ușor, între lumini de semafor Și-apun la fel de repede ca și un Soare. Doar Luna coboară ca să adoarmă-n sat E galbenă, cu pălăria într-o parte Poartă o iubire cum n-a mai existat Pământul învelindu-l cu frunze pentru noapte. Trec graurii, cernând singurătate Se-adăpostesc pe viile din sat Așchiile ploii se întețesc în noapte Mă ai în gând sau...poate m-ai uitat? Melancolii de Toamnă... Vă mulțumesc pentru vizionări, prieteni! Pentru abonament gratuit, vă aștept pe canalul meu:    / @luciagurita-kn2tm