Cum tratăm corect astmul bronşic?, cu dr. Noemi Suppini #TabletaDeSanatate ‪@TVRTM‬

Alături de doamna dr. Noemi Suppini, medic primar pneumolog, demontăm mitul cortizonului - care sperie pacienții - și explicăm de ce tehnologia modernă ne permite să tratăm plămânii fără a afecta restul corpului. Vorbim despre diferența dintre inhalatorul de criză și cel de control, dar și despre rolul real al salinei și al aerosolilor în viața unui astmatic. Mit: "Corticosteroizii inhalatori îmi vor distruge organele sau mă vor îngrășa enorm." Adevărul este altul. Dozele inhalatorii sunt infime și acționează local, în plămâni, având efecte sistemice minime comparativ cu tabletele. Efecte secundare sunt minore. Pot apărea răgușeală sau candidoză bucală dacă nu clătim gura după utilizare, dar riscurile sistemice sunt extrem de rare. Cert este că netratarea inflamației cronice duce la modificări ireversibile ale plămânilor, mult mai periculoase decât tratamentul. Variante complementare și stil de viață Salina: salinoterapie ajută la fluidizarea secrețiilor, dar nu înlocuiește tratamentul inhalator. Aerosolii: o metodă de a introduce medicamentul adânc în plămâni, utilă în crize sau pentru copiii mici care nu pot folosi inhalatoarele spray. Stil de viață: controlul greutății și evitarea fumatului sunt esențiale pentru succesul tratamentului. Mulți pacienți folosesc doar spray-ul de criză (cel de salvare), ignorându-l pe cel de control. De ce este această strategie extrem de periculoasă? De multe ori tratamentul nu funcţionează pentru că nu e administrat corect. Care sunt cele mai frecvente greșeli de „tehnică” atunci când folosim un inhalator? Există acea recomandare de a clăti gura după administrare. Ce riscăm dacă uităm să facem acest lucru? Răspunsuri la aceste întrebări, dar şi la altele de mare interes, aflaţi în această ediţie a emisiunii “Tableta de sănătate”.