Gabriel Liiceanu - ”În câte feluri se poate muri. Studiu de caz: Constantin Noica”, 19 mar. 2026

Conferința Gabriel Liiceanu - ”În câte feluri se poate muri. Studiu de caz: Constantin Noica”, 19 martie 2026, h. 18.21, Universitatea de Vest Timișoara SUMAR: 00:00 1. Deschiderea și simplificarea filosofiei 🔹 Liiceanu glumește despre uitare și neuroni „eliberați“, apoi respinge prejudecata că filosofia este complicată, propunând să vorbească despre moarte plecând de la „banalități metafizice“ - simplitate . 05:43 2. „Avem o viață. Cum o trăim?“ 🔹 Nu cerem să ne naștem și nu primim „mod de întrebuințare“ al vieții; basmul „Tinerețe fără bătrânețe“ exprimă dorința unui sens al venirii pe lume - naștere . 🔹 Sensul nu este prestabilit: fiecare își alege modele din familie, mediu, influenceri, imitând conștient sau inconștient, apoi se întreabă cum va ieși din viață – împăcat sau nu - sens . 11:36 3. Moartea lui Ivan Ilici și a lui Brigge 🔹 Tolstoi și Rilke oferă două moduri de a muri: Ivan Ilici descoperă, pe patul de moarte, că a trăit în zadar, iar Marte Laurids Brigge refuză să moară „ca la spital“, urlând pentru viața lui - literatură . 15:28 4. „A-ți cere scuze că exiști“ 🔹 Noica notează în Jurnalul de idei că idealul este să trăiești astfel încât, la final, să îți fie rușine că pleci, nu că ai existat, transformând viața într-un dar pentru ceilalți - scrupul . 16:38 5. Manualul de rezistență a materialului uman 🔹 Noțiunea tehnică de „rezistență a materialelor“ este mutată asupra omului: indivizi unici, egali în demnitate, supuși agresiunii care le testează limitele trupului și sufletului - rezistență . 🔹 Istoria devine „prăpădul“ lăsat de progres: teroarea sovietică, Holodomorul, vivisecțiile, lagărele comuniste din România arată agenți ai cruzimii care verifică până unde cedează materialul uman - teroare . 26:40 6. „Omul, lucrul cel mai cumplit“ 🔹 Sofocle și Heidegger numesc omul „cel mai cumplit“ pentru capacitatea de a trece de la familiar la nefamiliar extrem și de a excomunica semenul din specia umană - cruzime . 🔹 Petru Creția vorbește despre „cruzimea rece de care urlă veacul“, imposibilitatea unei judecăți voioase asupra omului și totuși despre existența oamenilor drepți care „fac lumea să țină“ - judecată . 41:04 7. Dilema sacrificiului și cazul Mircea Vulcănescu 🔹 La Păltiniș se discută ce e de ales între sacrificiul radical al vieții pentru un gest etic și păstrarea ei pentru binele pe care îl poți face altora - dilemă . 🔹 Vulcănescu își asumă vina colectivă, ajunge în izolatorul înghețat și își așază pe spate un tânăr leșinat; tânărul scapă, el moare de pneumonie – „eticul gol“ împotriva responsabilității de durată - sacrificiu . 48:16 8. Noica la Pitești, Jilava și Văcărești 🔹 Noica este torturat la Pitești, bătut cu biciul „până la pierderea cunoștinței“, ținut gol pe podea, apoi trece prin Fortul 13 Jilava și este operat improvizat la Văcărești - suferință . 🔹 Iese în 1964 „jumătate mort“, fără dinți, schimbat fizic, dar păstrând convingerea că omul este ceea ce rămâne din el când lumea l-a desființat - esență . 1:10:04 9. Reînceperea: proiectul Păltiniș 🔹 La 55 de ani, Noica decide să reînceapă viața, construind o „școală de înțelepciune“ la Păltiniș, în plin comunism, orientată spre formarea de „stări de spirit“ - reîncepere . 🔹 Cultura devine instrument de mobilare a minții și de activare lăuntrică a libertății; nu se predau doctrine, ci se exersează feluri de a gândi - școală . 1:17:04 10. „Deturnarea“ Securității și desfătarea închisorii 🔹 Noica intră în dialog cu Securitatea nu pentru a „linge mâna care l-a lovit“, ci pentru a deturna instituția spre burse și traduceri, transformând răul în resursă - strategie . 🔹 El numește paradoxal închisoarea „o desfătare“, spațiu în care, în promiscuitatea Fortului 13, deținuții inventează „universități“ orale pentru a salva mintea - universități . 1:32:22 11. Cele două ridicări - alte trupului și spiritului 🔹 Liiceanu vorbește despre ridicarea în picioare a trupului (mersul) și a spiritului (cititul): cine nu citește rămâne cu mintea „în patru labe“ - ridicarea . 🔹 „Culturalismul Noica“ face din cultură singura cale de a supraviețui ca specie, fără a fi o ideologie, ci un ideal al intensității spiritului - culturalism . 1:44:00 12. În câte feluri se poate muri? 🔹 Cazul Noica arată că se poate muri biologic, se poate muri moral prin lașitate sau se poate „refuza moartea“ trăind un sens până la capăt - feluri . 🔹 După tortură, boală și umilință, Noica nu evadează din viață, ci o pune în slujba altora prin cultură, făcând din moarte un element depășit de sensul creat - model .