Este CEL MAI mare zăcământ de aur al Europei! 12 mistere ÎNFRICOȘĂTOARE de la Roșia Montană
dak592002
0:00 / 0:00
Este CEL MAI mare zăcământ de aur al Europei! 12 mistere ÎNFRICOȘĂTOARE de la Roșia Montană
29 425 просмотров · 3 дня назад
dak592002
634 подписчика
29 425 просмотров · 3 дня назад
Roșia Montană este cea mai veche localitate minieră atestată documentar din România și, în același timp, cel mai întins complex minier subteran păstrat din antichitatea romană. Sub un sat din Munții Apuseni se întind peste 150 de kilometri de galerii, dintre care 7 kilometri au fost tăiați cu dalta de romani, cu o secțiune trapezoidală care pare unică în lume. De aici au ieșit tăblițele cerate care poartă numele Alburnus Maior și data de 6 februarie 131, o instalație hidraulică de lemn păstrată intactă timp de două mii de ani și actul prin care un colegiu funerar s-a desființat singur. În acest video, 12 mistere ale muntelui golit pe dinăuntru care a rămas, totuși, plin, și povestea celor 314 tone de aur pe care nimeni nu le-a scos vreodată.
Capitole:
00:00 — Introducere
02:40 — Actul de naștere scris în ceară
06:39 — Galeriile cu secțiune trapezoidală
11:03 — Oamenii aduși din Dalmația
14:30 — Roata de lemn din Cătălina-Monulești
17:35 — Focul și oțetul de la Piatra Corbului
21:38 — Colegiul care s-a desființat singur
25:20 — Casa cu podea încălzită de pe Dealul Carpeni
28:37 — Cimitirul de pe Dealul Hop
31:56 — Lacurile făcute cu mâna
36:09 — Vâlva Băii și pisica neagră
39:16 — Tăblițele care au plecat și nu s-au mai întors
43:56 — Aurul care nu s-a găsit
Toate poveștile din acest video sunt reale și confirmate de surse — dosarul de evaluare UNESCO al Peisajului Cultural Minier Roșia Montană, rapoartele Programului Național de Cercetare Alburnus Maior desfășurat între 2001 și 2012 și publicate în revista Cercetări Arheologice, fișele Muzeului Național de Istorie a României despre tăblițele cerate Tab. Cer. D. XVIII și D. XI, înregistrările Cronicii cercetărilor arheologice despre necropolele de la Hop-Găuri și Tăul Cornei, documentele Arhivelor Naționale Alba privind producția de aur dintre 1852 și 1938, comunicatele Ministerului Culturii despre înscrierea sitului în Lista Patrimoniului Mondial în 2021 și materialele de folclor din Munții Apuseni despre Vâlva Băii.
Materialul video din acest clip este creat cu ajutorul inteligenței artificiale generative și are caracter ilustrativ. Imaginile redau aproximativ evenimentele și obiectele descrise, dar nu sunt filmări documentare.