Gabriell’ss - VALIZA NENOROCITĂ (Official Track)

VALIZA NENOROCITĂ 🧳 | Gabriell’ss – „Câte case să mai fac acasă?” „Valiza Nenorocită” nu este despre o valiză. Este despre toate dățile în care ai crezut că, în sfârșit, ai ajuns acasă… și a trebuit să pleci din nou. Despre anii rămași prin pereți. Despre mâinile rămase prin lucrurile pe care le-ai construit. Despre timpul pe care nu-l poți împacheta și despre bucățile din tine care nu încap printre haine. Am făcut „acasă” de mai multe ori. Și de fiecare dată am sperat că va fi ultima dată când îmi strâng viața. Poate într-o zi o să pun valiza în dulap și n-o s-o mai scot. Atunci ea va pleca. Iar eu voi rămâne. 💜 🎵 Versuri: Gabriell’ss 🎵 „Valiza Nenorocită” VALIZA NENOROCITĂ [Strofa 1] Iar te-am scos, valiză nenorocită, Credeam că am scăpat de tine. Te-am aruncat cândva într-un dulap Și-am zis: „Aici îmbătrânești cu mine.” Dar uite-mă cum strâng din nou O viață care nu încape, Cum aleg ce iau, ce las Din tot ce-am clădit… cu suflet. Mi-au rămas anii prin pereți, Mi-au rămas mâinile prin casă, Mi-a rămas sufletul prin lucruri Pe care trebuie să le las în urmă. Iar tu stai căscată lângă mine De parcă știai că vine ziua… Nenorocito, câte vieți din mine Mai vrei să îngrop în burta ta? [Refren puternic -vocii multiple] Valiză nenorocită, Iar trebuie să-ncap în tine?! Iar să aleg din viața mea Ce pot să iau și ce rămâne? Cât am pierdut? Cât mai pierd oare? Cât din mine mai pot să dau? Câte case să mai fac „acasă” Până când una va fi A MEA? Eu nu mai vreau s-o iau de la capăt, Să mut iar viața dintr-un loc în altul… Valiză nenorocităăă… [Strofa 2] Am mai lăsat în urmă case Și-am luat-o iar de la nimic. Am făcut „acasă” pentru alții, Crezând că într-o zi va fi și-al meu. Nu lucrurile dor când pleci, Ci tot ce-ai pus din tine-n ele. Mă doare timpul rămas aici, Că n-am cum să-l iau cu mine. Mă doare fiecare colț Pe care mâna mea l-a schimbat, Mă uit în jur și văd o viață În care eu chiar am crezut că stau. Și iar desprind din mine lucruri, Și iar aleg ce pot să iau, Dar nimeni nu-mi spune cum se strânge Un „acasă” când nu-l mai ai. Poate-am obosit să pierd, Poate-am obosit s-o iau de la-nceput… Că nu-i greu să umpli o valiză. Greu e să știi că iar încape viața ta în ea. [Refren puternic 💪] Valiză nenorocită, Iar trebuie să-ncap în tine?! Iar să-mi îndes printre haine Tot ce-a mai rămas din mine? Cât am pierdut? Cât mai pierd oare? Câte bucăți să mai las în urmă? Câte „aici rămân” să mai îngrop Până când unul chiar rămâne? [Bridge – vocii multiple] Ne știm de prea mult timp, valiză. M-ai văzut plecând destul. Știi cum îmi pun lucrurile în tine… Dar viața mea n-are loc în tine. Dar spune-mi… Cum bag anii în tine? Cum împăturesc cât am iubit? Unde pun cât am iertat? Unde pun tot ce-am construit? Unde pun femeia care Chiar credea că aici va sta? Pentru haine ai fermoare. Pentru acte, buzunare. Dar pentru tot ce moare-n mine De fiecare dată când plec ce compartiment ai? Valiză nenorocităăă… [Refren final puternic] Valiză nenorocită, M-am săturat să-ncap în tine! M-am săturat să-mi strâng o viață Și jumătate s-o las după mine! Cât am pierdut?! Cât mai pierd oare?! Câte plecări mai pot să duc?! Câte case să mai fac „acasă” Până găsesc una din care nu mă duc?! Să-mi pun sufletul într-o casă Și casa aia să fie A MEA. Să nu-mi mai strâng viața în tine Când alt „acasă” se va termina. [Outro ] Și într-o zi, valiză nenorocită, O să te urc iar în dulap. Dar de data asta… tu pleci. Eu rămân. #ValizaNenorocita #Gabriellss #MuzicaRomaneasca #PiesaNoua #Versuri #muzicaromaneasca #gabriellss #romanianmusic