Ianova, oameni, cultura si traditie

De când eram micuţă, bunica îmi tot repeta că, oriunde mă vor conduce paşii, să nu uit niciodată locul naşterii mele, pentru că nicăieri viaţa nu e mai frumoasă ca acasă, în culoarea aceea simplă a zorilor de la ţară! Şi că, de câte ori îmi va fi greu, asemeni unei păsări rănite ce se întoarce la cuib, eu să mă întorc acasă, în satul meu, iar rănile se vor vindeca de fiecare dată. Voi păstra în suflet cuvintele acestea şi, poate, peste ani, când voi fi mare, voi înţelege adevărata dimensiune a lor. Am învăţat la ora de religie, că rugăciunea este respiraţia sufletului şi ,tot aşa, asemeni unei rugăciuni binefăcătoare, omul are nevoie să nu-şi uite rădăcinile din care s-a hrănit şi crescut, adică satul său. Iată ce am aflat din arhivă:Am creat acest video pentru toti cei care locuiesc in acest sat, cat si pentru cei care au plecat din acest sat si viata i-a purtat in alte locuri si pentru cei care vor veni in acest sat. Ianova se situează la aproximativ 20 km nord-est de municipiul Timişoara, pe malul drept al pârâului Gherteamoş. Este străbătută de drumul comunal DC 62 Remetea Mare - Ianova - Bencecu de Sus - Bencecu de Jos - Pişchia. Se învecinează cu Remetea Mare la sud-vest, cu Giarmata la vest, cu Bencecul de Sus la nord, Herneacova la est şi Izvin la sud-est. Ianova este printre cele mai vechi localităţi din Banat şi, ca multe alte localităţi din împrejurimi, a fost atestată documentar pentru prima dată la 1332-1337, în documentele de dijmă papală. În aceste documente apare cu numele Ilyno şi Ienev. Prezenţa locuitorilor sârbi din Ianova se regăseşte de foarte timpuriu, probabil s-au aşezat aici în secolul XI. De-a lungul Evului Mediu a fost locuită şi stăpânită de diferiţi nobili locali, după cum o atestă numeroasele documente feudale de schimbare a proprietăţii. La Ianova se găsesc ruinele unei fortificaţii medievale care datează din secolele XIV - XVI şi se situează în sudul satului, în locul numit „cetatea turcească”[1] Tot în perioada Evului Mediu, între Ianova şi Remetea Mare a existat o localitate numită Saswar sau Solymosfalu. În timpul ocupaţiei otomane a fost locuită, căci la 1690 apare menţionată cu numele Jenovo. După cucerirea Banatului de către austrieci, s-a realizat harta contelui Mercy din 1723-1725, pe care se găseşte şi Ianova, locuită de români. Deja la 1761 avea numele de Ianova, dar la 1893 i-a fost schimbat numele în Margitfalva, în cinstea proprietarei satului, Margareta, soţia lui Ştefan Karolyi. Mai târziu s-a mai numit şi Temesjeno. Pe la jumătatea secolului XIX, pe când Ianova era deţinută de familia Csekonics, a avut loc şi o acţiune de colonizare a satului cu germani şi maghiari. În anul 1968 a fost încorporată la comuna Remetea Mare.