Recuperarea după intervenţia neurochirurgicală #TabletaDeSănătate ‪@TVRTM‬

Invitații ediţiei sunt prof. univ. dr. Horia Pleş, medic primar Neurochirurgie, și dr. Lucian Galosi, fizioterapeut. O intervenție neurochirurgicală nu se încheie când pacientul iese din sala de operație. Din acel moment începe o etapă esențială pentru rezultatul final: recuperarea. Cât de repede este indicată mișcarea? Ce are voie și ce nu are voie să facă după operație? Cum diferențiem durerea firească postoperatorie de un simptom care ar trebui să ne trimită din nou la medic? Invitații ediţiei sunt prof. univ. dr. Horia Pleş, medic primar Neurochirurgie, și dr. Lucian Galosi, fizioterapeut. Împreună analizăm cât de importantă este colaborarea dintre neurochirurg și specialistul în recuperare și de ce pacientul nu ar trebui privit separat, pe etape, ci urmărit printr-un plan coerent, adaptat intervenției pe care a suferit-o și stării sale neurologice. Una dintre marile dileme ale pacienților este legată de mișcare. Trebuie să se protejeze cât mai mult sau, dimpotrivă, să revină rapid la activitate? Ambele extreme pot crea probleme. Teama excesivă de mișcare poate duce la pierderea forței, rigiditate și întârzierea revenirii funcționale, în timp ce reluarea prea rapidă a efortului, ridicarea greutăților sau întoarcerea bruscă la activități solicitante poate depăși capacitatea țesuturilor aflate încă în vindecare. Clarificăm și un alt aspect care provoacă multă teamă: durerea care persistă după operație nu înseamnă automat că intervenția a eșuat. Operația produce ea însăși un traumatism tisular controlat, iar dacă un nerv a fost comprimat o perioadă îndelungată, decompresia se poate realiza imediat, în timp ce recuperarea nervului poate dura. Furnicăturile, amorțeala sau unele dureri pot persista și se pot reduce progresiv. Important este trendul evoluției și apariția sau nu a unor simptome neurologice noi. Pacientul trebuie să urmărească acasă nu doar dacă îl mai doare sau nu, ci și dacă merge mai bine, dacă poate sta mai mult în picioare, dacă își recapătă forța, dacă tolerează mai mult efort și dacă amorțeala se reduce. În același timp, există semnale de alarmă care necesită reevaluare medicală rapidă: apariția unei slăbiciuni noi, pierderea progresivă a sensibilității, simptome neurologice noi, febra, frisoanele sau secrețiile din plagă. Tulburările noi de control urinar sau fecal și amorțeala în zona perineală necesită evaluare urgentă. Discutăm și despre situațiile în care operația este tehnic corectă, dar recuperarea funcțională rămâne dificilă, precum și despre rolul unui program bine condus de exerciții și recuperare. În cazul pacienților operați pentru hernie de disc, o sinteză publicată în 2025, care a inclus 55 de studii randomizate și 4.311 pacienți, a concluzionat că terapia fizică postoperatorie poate îmbunătăți funcția și calitatea vieții și poate reduce durerea.