Taraf STEFROCK-Balada lui Coroi

TEXT folclor, mix Stefrock.Made with Suno. În pădure la Guranda Stă Coroi cu toată banda, În bordeie chefuiesc, Da’ jandarmii-i urmăresc. Și deodată larmă mare, Că se-aude-n depărtare Și crengi uscate trosnind, Și cai falnici nechezând. Toți lasă ulcelele Și-și încarcă armele, Iar Coroi stă și veghează La-adăpost, cu mintea trează. Deodată, ce să vezi? Ba să vezi și să nu crezi? O armată de jandarmi, De jandarmi și polițari, Înarmați până-n dinți Se apropiau de bandiți. Coroi pace lor le-a dat Până s-au apropiat. Apoi le-a strigat odată Să oprească gloata toată: Mă, jandarmi și polițari, Nu umblați voi în zadar. Viu nu-l prindeți pe Coroi, Chiar și sute de-ți fi voi. Faceți drumul înapoi, Că altfel e rău de voi! Numai un semnal de-aș da, Moartea pe toți v-ar lua. Înapoi vă retrăgeți, Viață dacă vreți să aveți! Căpitanul, bărbătos, Îndată descălecă jos Și strigă în gura mare: — Predă-te, Coroi, bandit mare! Că e ordin peste tot, Să te-aducem viu sau mort. Fii, căpitane, deștept, C-acuș iei un glonte-n piept! Jos cu ordinile tale De la boieri și cucoane! Noi cu voi n-avem nimic, Nici cu omul cel cinstit! Dacă-s hoț de drumul mare, Cine m-a adus în stare. Dacă nu ciocoii noștri Și cu polițarii voștri? Ne-au furat și ne-au bătut, Zilele ne-au schingiuit, Traiul ni l-au oropsit, Până-n codru am nimerit. Codrul cu românu-i frate, Numai el ne dă dreptate! Voi luați-o înapoi Și le spuneți la ciocoi Să vină ei la Coroi, De au curaj a-l înfrunta Și din gură a-i cuvânta. De ce să muriți și voi Pentru-un străin de ciocoi? Pe la Fișer să treceți Și de la mine să-i spuneți Că pe mâine cam pe seară Îl va călca Coroi iară. Și să pregătească-n grabă Galbeni cam o lădicioară. Polițarii și jandarmi Au încălecat pe cai Și s-au dus la Botoșani Ca s-anunțe pe dușmani Că lui Coroi n-au ce-i face, Nu-l pot prinde ei și pace. Pe la Fișer au trecut Și-n glumă i-au amintit C-o să aibă ochi a da Cu Coroi și banda sa. Fișer armata plătește, Cu galbeni o răsplătește, Să-l păzească cum o ști De Coroi când a veni. Dar Coroi nu e om prost Să vină cum a mai fost. Se-mbracă în cerșetoare Ziua, în amiaza mare, Pe lângă soldați trecu Și lor milă le ceru, Ba-l lăsară a intra La Fișer, în vila sa. Când în casă el intră, Fișer ochii mari căscă, Dar nu zise mai nimic Când văzu un pistol mic, Drept în mâneca lui Coroi, Se făcu galben turtoi. Coroi scoase frumușel Funia din buzunărel Și mi-i leagă burdușel Pe cucoane și pe el. După cap le puse-ndată Câte o cartoafă coaptă Și zicea că e grenadă; Să nu miște, să stea bine, Dacă vrea să aibă zile. Coroi cheile lua Ș-o casetă deschidea, Banii îi pune în desagă, Și pe-aici ți-i drumul, babă. Seara rudele-au venit, Pe ei legați i-au găsit Și-au chemat armata-n grabă Ca să-i scape de grenadă. Dar cartoafa de-au văzut De ciudă roșii s-au făcut. Coroi banii a luat Și a mers cu ei în sat, La săraci banii a dat, Viața să le-o îndulcească, De foame să-i lecuiască. Măi Coroi, bandit vestit, De când în lume-ai ieșit, Tu ești frate bun cu noi Și ești dușman la ciocoi, Bată-i sfântul de strigoi!