Vidraru — LACUL CARE A ÎNGHIȚIT un sat! 9 mistere de sub baraj, în Argeș

În august 2025, apa de la Vidraru a început să scadă și nu s-a mai oprit, iar din cel mai fotografiat lac de munte al României a rămas o vale de pietriș cu Argeșul curgând subțire prin mijloc. Din pietriș au ieșit atunci lucruri pe care nimeni în viață nu le mai văzuse: un ponton putrezit, coaste de bărci scufundate acum peste douăzeci de ani și temeliile de beton ale coloniei forestiere Cumpăna, acoperită de ape în 1965. În acest video urmărim tot ce a rămas sub baraj, de la tunelul de cale ferată de o sută cincizeci și patru de metri aflat pe fundul lacului și orașul de galerii săpat în munte, până la morții șantierului pe care statistica epocii nu i-a consemnat niciodată și la avaria din 1974 care a fost la un pas de catastrofă. Capitole: 00:00 — Introducere 02:28 — Misterul unu. Colonia de sub apă 09:05 — Misterul doi. Trenul care intră în munte 14:09 — Misterul trei. Morții care nu au intrat în nicio hârtie 19:55 — Misterul patru. Orașul de sub munte 25:57 — Misterul cinci. Omul care și-a pus mâna chezășie 31:23 — Misterul șase. Ziua în care muntele a plesnit 36:39 — Misterul șapte. Cetatea care păzește o vale dispărută 41:58 — Misterul opt. Fosila vie din Vâlsan 46:49 — Misterul nouă. Ce a scos apa la lumină Toate poveștile din acest video sunt reale și verificate în surse: mărturiile despre colonia Cumpăna și despre golirile succesive ale lacului provin din materialele publicate de Adevărul, Historia și presa argeșeană, care au strâns relatările martorilor din comuna Arefu și ale muzeului din Curtea de Argeș; datele tehnice ale amenajării și ale hidrocentralei subterane vin din documentarele de presă despre construcția barajului și din comunicările Ministerului Energiei; povestea inginerului Radu Prișcu este reconstituită din articolele biografice și din materialele Revistei Construcțiilor; cronologia avariei din 6 iulie 1974 urmează analiza publicată de presa locală argeșeană; datele despre asprete provin din literatura științifică de specialitate și din proiectul european dedicat supraviețuirii speciei; iar calendarul golirii și al umplerii controlate din 2025 și 2026 este preluat din anunțurile Hidroelectrica și din relatările de presă care le-au însoțit. Materialul video din acest clip este creat cu ajutorul inteligenței artificiale generative și are caracter ilustrativ. Imaginile redau aproximativ evenimentele și obiectele descrise, dar nu sunt filmări documentare.