Amintiri Necesare: Mircea Popa (4 ian 1915 - 17 aug 1975)

Daniel Vighi în dialog cu Eugen Bunaru. Remember Mircea Popa, dirijor și compozitor român - timișorean. Alexandru Sumski: ,,Mircea Popa era tipul educatorului de orchestră, foarte exact, deosebit de economic în alegerea cuvintelor prin care îşi formula indicaţiile. Era în acelaşi timp un muzician multilateral, un pianist excelent, un profund cunoscător al tuturor genurilor muzicale, simfonic, operă şi chiar jazz.” (revista Orizont nr.5/2007) Nicolae Boboc: ,,Începuturile şi dezvoltarea prestigioasă a celor două importante instituţii artistice timişorene, Opera şi Filarmonica, devenite de stat, poartă un nume: Mircea Popa. (…) Dirijorul Mircea Popa a excelat deopotrivă în domeniul muzicii simfonice cât şi în cel al operei, realizând în ambele performanţe strălucite. (…) Repertoriul său cuprinde cele mai importante creaţii simfonice de la preclasicism la secolul al XX-lea, de o atenţie deosebită bucurându-se compozitorii români. Compozitorul Mircea Popa a dat la iveală o serie de lucrări în diferite genuri, de la lied până la simfonie (…). Cvartetul de coarde şi Simfonia au fost distinse cu premiul Enescu. În domeniul muzicii simfonice ne-a lăsat pe lângă Simfonie, un Poem epic, un Poem elegiac, o Rapsodie plină de umor şi o Mică Rapsodie.” (revista Orizont nr. 8/1995) Remus Georgescu: ,,Era un om şi un dirijor cu totul excepţional şi, de asemenea , un compozitor înzestrat. (...) Mircea Popa era un maestru incontestabil: compozitor, dirijor, un muzician complex. Îşi păstrase contactul cu orchestra din Timişoara pe care şi-o revendica, pe bună dreptate, în calitatea lui de fost prim dirijor al instituţiei dar şi ca membru fondator. Era un mare boier al spiritului.” (revista Orizont nr. 6/2009 și în volumul Exerciții de apropiere - interviuri & dialoguri de Eugen Bunaru, Editura Universității de Vest, colecția Agora, Timișoara 2016) Damian Vulpe:,,Între personalităţile pe care pământul Banatului le-a dat ţării se numără şi muzicianul Mircea Popa, dirijorul şi compozitorul (….) Dacă este vorba de cine a avut meritul decisiv la formarea unei orchestre, ca în cazul Filarmonicii sau al Operei timişorene, nu putem să nu admitem că acela a fost dirijorul Mircea Popa, muzician de prestanţă, pianist corepetitor şi compozitor. (……..)”