De ce pe vârful muntelui timpul trece mai repede decât pe fundul oceanului?

Ce-ar fi dacă ceasul vostru ar merge altfel la etaj decât la parter — și asta n-ar avea nicio legătură cu bateria? În acest videoclip vom afla de ce pe vârful muntelui timpul trece mai repede decât pe fundul oceanului — încet, detaliat și cât se poate de clar. Dilatarea gravitațională a timpului nu e un lucru exotic al găurilor negre, ci o realitate de zi cu zi: astăzi diferența o simt ceasuri aflate la un milimetru unul de altul. Vom urmări drumul de la pendulul lui Richer din Cayenne și „cel mai fericit gând” al lui Einstein din 1907 până la falsa confirmare pe pitica albă Sirius B. Vom vedea cum Pound și Rebka au măsurat diferența de timp într-un turn de la Harvard, cum ceasurile atomice au înconjurat lumea cu avionul și cum familia Van Baak a urcat pe muntele Rainier cu ceasuri cu cesiu în portbagaj. Vom analiza în detaliu ce este panta timpului, de ce suprafața oceanului este nivelul timpului egal și de ce lumina se curbează lângă Soare de două ori mai mult decât ar rezulta doar din timp. În încheiere vom privi ceasurile de pe Stația Spațială Internațională, timpul lunar, ceasurile nucleare cu toriu, ceasul cu un singur ion de lutețiu și noua definiție a secundei. Surse: J. Richer, „Observations astronomiques et physiques faites en l'isle de Caïenne”, Académie Royale des Sciences, 1679 A. Einstein, „Über das Relativitätsprinzip und die aus demselben gezogenen Folgerungen”, Jahrbuch der Radioaktivität und Elektronik, 1907 A. Einstein, „Über den Einfluß der Schwerkraft auf die Ausbreitung des Lichtes”, Annalen der Physik, 1911 F. W. Dyson și alții, „A Determination of the Deflection of Light by the Sun's Gravitational Field”, Philosophical Transactions of the Royal Society A, 1920 R. V. Pound, G. A. Rebka, „Apparent Weight of Photons”, Physical Review Letters, 1960 J. C. Hafele, R. E. Keating, „Around-the-World Atomic Clocks: Observed Relativistic Time Gains”, Science, 1972 R. F. C. Vessot și alții, „Test of Relativistic Gravitation with a Space-Borne Hydrogen Maser”, Physical Review Letters, 1980 M. A. Barstow și alții, „Hubble Space Telescope spectroscopy of the Balmer lines in Sirius B”, Monthly Notices of the Royal Astronomical Society, 2005 T. Van Baak, Project GREAT: General Relativity Einstein/Essen Anniversary Test, 2005 M. Zych și alții, „Quantum interferometric visibility as a witness of general relativistic proper time”, Nature Communications, 2011 P. Delva și alții, „Gravitational Redshift Test Using Eccentric Galileo Satellites”, Physical Review Letters, 2018 M. Takamoto și alții, „Test of general relativity by a pair of transportable optical lattice clocks”, Nature Photonics, 2020 T. Bothwell și alții, „Resolving the gravitational redshift across a millimetre-scale atomic sample”, Nature, 2022 N. Ashby, B. R. Patla, „A Relativistic Framework to Establish Coordinate Time on the Moon and Beyond”, The Astronomical Journal, 2024 C. Zhang și alții, „Frequency ratio of the 229mTh nuclear isomeric transition and the 87Sr atomic clock”, Nature, 2024